Cu ocazia conferinței Our Ocean, care a avut loc în Bali cu puțin timp în urmă, UE a anunțat că a atins deja obiectivul Aichi și obiectivul 14 din dezvoltarea durabilă privind desemnarea zonelor protejate marine, în termeni de suprafață. Între 2012 și 2017, UE a trecut de la conservarea a 6% până la 10,8% din apele sale, fapt datorat în primul rând, rețelei Natura 2000 – cea mai mare rețea coordonată de zone protejate din  întreaga lume, care în prezent acoperă 9,2% din mările europene. Acoperirea zonelor marine protejate s-a îmbunătățit în nouă din zece mări regionale europene. Cu toate acestea, eforturile sunt în desfășurare pentru a completa lacunele în unele regiuni, cum ar fi Marea Mediterană sau zonele de mare adâncime.

Multe specii marine din întreaga Europă se confruntă cu o diminuare a dimensiunilor populației și a pierderii habitatelor. Zonele protejate încearcă să inverseze această tendință prin protejarea ecosistemelor și a speciilor și prin refacerea stocurilor de pește, precum și prin asigurarea livrării unor servicii ecosistemice importante, cum ar fi protecția costieră, gestionarea inundațiilor și turismul. O gestionare eficientă a zonelor marine protejate ar putea spori bogăția și densitatea speciilor, precum și dimensiunea corpului și biomasa animalelor.

Pentru a afla mai multe detalii prezentate de către Agenția Europeană de Mediu,  despre zonele marine protejate din UE, puteți accesa următorul link:

https://www.eea.europa.eu/publications/marine-protected-areas/