Continuăm analizarea tratatelor europene tot pe linia implicării cetățenilor în adoptarea deciziilor de către instituțiile Uniunii Europene (UE). Vă menționam anterior că orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii, iar deciziile la nivelul instituțiilor europene  ar trebui luate în mod cât mai transparent  și cu o consultare publică corespunzătoare. Mai mult decât atât, conform art. 11 (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană, ”la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii”.

În practică, această inițiativă se traduce prin ”inițiativa cetățenească europeană”, pusă în practică din 2012. Prin intermediul acestui instrument cetățenii (1 milion de cetățeni din cel puțin 7 state membre) pot solicita Comisiei Europene să propună legislație pe probleme în care UE are competența de a legifera (de exemplu mediu, agricultură sau transport).

La peste 4 ani de când a devenit operațională, numărul inițiativelor înregistrate este relativ mic (39), din care numai 3 astfel de inițiative au fost reușite. Condițiile pentru înregistrarea unei inițiative sunt foarte complexe și, în plus, Comisia Europeană refuză sistematic să înregistreze inițiativele cetățenilor, fără să dea prea multe explicații. Până în prezent s-au tras multe semnale de alarmă cu privire la faptul că aceste inițiative sunt doar o fațadă prin care cetățenilor li se dă impresia falsă că sunt ascultați. Inclusiv Ombudsmanul European a investigat în 2015 procedura privind inițiativa cetățenească europeană și rolul Comisiei în aceasta, concluzionând că ” inițiativa cetățenească europeană riscă să nu își atingă scopul dacă este văzută ca un instrument mai degrabă tolerat de către Comisie decât promovat în mod activ”.

Și mai recent, Tribunalul UE a anulat două decizii ale Comisiei Europene de a refuza înregistrarea unor inițiative cetățenești.

Astfel, în 3 februarie 2017, Tribunalul a anulat decizia Comisiei de respingere a cererii de înregistrare a propunerii de inițiativă cetățenească europeană intitulată „Minority SafePack”, semnată de 1 milion de cetățeni. Scopul iniţiativei era de a solicita UE să îmbunătățească protecția persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice, propunând 11 domenii în care ar trebui elaborate propuneri de acte de către instituțiile UE. Comisia a refuzat înregistrarea propunerii respective pentru motivul că aceasta nu intra în atribuțiile care îi permit Comisiei să prezinte o propunere de adoptare a unui act juridic al UE. Prin hotărârea sa, Tribunalul anulează decizia Comisie, întrucât motivarea furnizată pentru a refuza înregistrarea propunerii în discuţie este vădit insuficientă. Astfel, Comisia ar fi trebuit să indice măsurile din anexa la propunere care nu ar intra în competența sa și motivele în susținerea acestei concluzii. ”În lipsa unei motivări complete, introducerea eventuală a unei noi propuneri ar fi grav compromisă. Acest lucru este valabil şi pentru realizarea obiectivului iniţiativei cetăţeneşti europene constând în încurajarea participării cetățenilor la viața democratică.”

În septembrie 2014, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze o inițiativă cetățenească europeană, denumită „Stop TTIP”, prin care 3 milioane de persoane cereau oprirea negocierilor TTIP și neîncheiere acordului CETA cu Canada. Inițiatorii au introdus, prin urmare, o acțiune la Tribunalul Uniunii Europene în vederea anulării deciziei Comisiei. În decizia sa din 10 mai 2017, Tribunalul UE a hotărât că Comisia Europeană nu a avut niciun motiv legitim să de opună inițiativei cetățenești, argumentând că respinge teza susținută de Comisie, conform căreia decizia de retragere a autorizației de deschidere a negocierilor în vederea încheierii TTIP nu ar putea face obiectul unei inițiative cetățenești. ”Obiectivul urmărit de inițiativa cetățenească europeană este tocmai de a permite cetățenilor Uniunii să participe mai mult la viața democratică a Uniunii, iar această propunere nu constituie o ingerință inadmisibilă în desfășurarea procedurii legislative, ci declanșarea legitimă a unei dezbateri democratice în timp util.”

În contextul în care cetățenii europeni doresc și trebuie să fie implicați mai mult în procesul decizional al UE, pentru succesul inițiative cetățenești, este necesară promovarea acestui proiect în mod activ în rândul cetățenilor, pentru ca cetățenii să știe că vocea lor este ascultată de instituțiile europene.