12 septembrie 2017

Iată un scurt rezumat al acestor dezbateri. După cum se vede, opiniile converg și preocuparea pentru sănătatea populației este elementul esențial.

Reprezentantul Consiliului, domnul Matti Maasikas, a declarat, pe 12 septembrie, la întâlnirea miniștrilor pentru Agricultură, că s-a ajuns la un plan de acțiune și a punctat nevoia de a asigura o diseminare eficientă a informațiilor în aceste cazuri. Schimbul de informații între statele membre este esențial, iar acesa lucru va fi discutat pe 26 septembrie la Bruxelles.

Din partea Comisiei Europene, domnul Vytenis Pvilas Andriukaitis a clarificat succesiunea evenimentelor, din noiembrie 2016 până acum. A asigurat că riscul pentru sanătatea oamenilor ramâne foarte redus. Totuși, asemenea acțiuni pot fi calificate drept criminale pentru că pun în discuție siguranța alimentară. Frauda alimentară este, în orice circumstanță, un act criminal. În acest moment, toate ouăle contaminate de la fermele cu risc, au fost ridicate de pe piața internă. Pe 7 august, Comisia a cerut statelor membre să fie vigilente cu substanțele chimice folosite în ferme și ca toate testele efectuate să fie notificate prin RASF. Comisia a trimis o notă despre contaminarea cu fipronil a ouălor și partenerilor globali și în comisiile relevante ale Parlamentului European. În octombrie, Comisia va face anchete în cele patru țări de unde a provenit contaminarea. Pentru 26 septembrie, a propus o discuție concretă despre cum se pot îmbunătăți rețelele europene de siguranță alimetară, precum și sistemele administrative și de alertă privind alimentele și furajele.

Din partea grupurilor politice din Parlamentul European, s-au ridicat voci critice la adresa sistemului RAFS. Ivo Belet (PPE) a declarat că sistemul de cooperare si informare rapidă trebuie să functioneze ca o mașină. In cazul crizei contaminarii cu fipronil a oualelor, nu a funcționat suficient de rapid. Au trecut saptamâni întregi înainte ca informația să treacă de la un stat la altul. Sistemul european trebuie să fie mai eficient. Statele membre aplică sisteme diferite pentru informarea consumatorilor, iar aceasta situație trebuie remediată. Miriam Dalli (S&D) a declarat în intervenția sa că multi cetățeni au dubii legate de siguranța alimentelor consumate. În unele state membre unde a apărut contaminarea, se știa despre asta de luni de zile și nu a fost comunicat nimic, ceea ce e foarte grav. Riscul în acest caz a fost mic, deci am avut noroc. Dar riscăm să aveam probleme mari. Se speră că s-a înțeles acum că avem nevoie de sisteme de alertă rapide. Mark Demesmaeker (ECR) a afirmat că sistemul de informare trebuie schimbat. În opinia acestuia, sistemul de comunicare rapidă între SM se mișcă greu în afara sistemului de alertă. Ulrike Müller (ALDE) a considerat că măsurile luate până acum nu au fost suficiente. Trebuie mai mult pentru a combate și pedepsi astfel de acțiuni criminale. Sistemul nu a funcționat pentru că SM nu au trimis informația la un nivel de alertă suficient și este grav că în statul care a fost sursa de contaminare se știa de șase luni despre acest lucru. Anja Hazekamp (GUE/NGL) a cerut ca utilizarea fipronilului să fie interzisă în UE. Bart Staes (Verts/ALE) a fost de părere că sistemul de avertizare rapidă e bun, e util, dar depinde de cum îl folosesc statele membre. Țările care nu respecta regulile sistemului RAFS ar trebuie amendate. John Stuart Agnew (EFDD) a pus două întrebari cheie: Care este în realitate pericolul pentru sanătatea umană? Fipronilul este un toxic direct sau dăunează doar în cantități foarte mari? Mireille d’Ornano (ENF) a amintit că Franța are 39 de produse în care fipronilul depășește limita admisă. S-a dovedit că e toxic pentru consumul uman și, dacă este ingerat regulat, poate fi un pericol pentru sănătate. Comisia ar fi putut să ceară inspecții la fața locului, dar opt luni Comisia nu a știut nimic despre fipronil. În ce privește anitraxul, Comisia spune ca nu a primit o alertă. Uneori, tocmai lipsa de alertare a instituțiilor europene îngrijorează cetățenii. Annie Schreijer-Pierik (PPE) a atras atenția asupra consecințelor financiare imense pentru sector; trebuie să se acorde sprijin crescătorilor care au fost nevinovați, dar afectați de criza. Eric Andrieu (S&D) a subliniat că, deși fipronilul nu e periculos, situația s-ar fi putut produce și în cazul în care ar fi fost folosit un compus chiar toxic. Ar fi trecut tot atât timp pentru alertare? Sistemul de alertă al UE trebuie perfecționat, trebuie înlesnite controalele și inspecțiile și trebuie sprijiniți producătorii care sunt nevinovați.

Reprezentantul Comisiei, domnul Andriukaitis a declarat la finalul dezbaterii că responsabilitatea aparține Comisiei, dar este nevoie de mai multe argumente – cercetare, controale – pentru a putea da un răspuns. Sistemul de avertizare rapidă ne a permis să aflăm care state sunt afectate. Întrebarea este: cum folosim informațiile și ce facem? Este clar că trebuie să aplicăm acest sistem pentru a îmbunătăți lucrurile. Deși riscul la adresa sănătății este foarte scăzut, victimele trebuie despăgubite iar vinovații trebuie pedepsiți. De asemenea, este necesară îmbunătățirea coordonării între sistemele de cooperare și avertizare rapida. După 26 septembrie, Comisia va veni cu o serie de date și propuneri care vor fi prezentate Parlamentului.