Curtea de Conturi Europeană a întocmit și publicat un Raport special cu privire la acordurile de parteneriat și a programelor din domeniul coeziunii pentru perioada 2014-2020, negociate de Comisia Europeană cu statele membre. Acest raport a făcut obiectul unei dezbateri în Comisia pentru Dezvoltare Regională, din care fac parte în Parlamentul European, în ședința din 7 Septembrie 2017.

Mai exact, în acest raport, Curtea a examinat dacă Comisia Europeană a negociat eficace acordurile de parteneriat și programele operaționale cu statele membre, astfel încât finanțarea UE prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) să fie mai bine justificate din punctul de vedere al nevoilor în materie de investiții și al rezultatelor scontate, precum și dacă s-au stabilit în mod corespunzător condiții în funcție de care să poată fi măsurată performanța acestor programe.

Auditul Curții a acoperit perioada cuprinsă între decembrie 2013 și decembrie 2016 și a inclus o analiză aprofundată a acordurilor de parteneriat și a 14 programe operaționale aparținând unui număr de cinci state membre, printre care și România.

Pe scurt, constatările Curții de Conturi au fost următoarele:

  • regulamentele privind politica de coeziune au fost adoptate târziu și, deși Comisia a început negocieri informale cu statele membre încă din 2012, , până în decembrie 2014, fuseseră adoptate doar 64 % din programele operaționale aferente obiectivului „investiții pentru creștere și locuri de muncă”;
  • negocierile dintre Comisie și statele membre au fost mai solicitante decât în perioadele anterioare, în principal datorită cerințelor suplimentare, cum ar fi condiționalitățile ex-ante, sau necesității unor multiple aprobări din partea Comisiei. În plus, au existat probleme în ceea ce privește calitatea versiunilor inițiale ale documentelor de programare prezentate de statele membre;
  • acordurile de parteneriat s-au dovedit a fi un instrument eficace pentru canalizarea finanțării din partea fondurilor ESI către prioritățile de investiții stabilite de instituțiile europene. Obținerea rezultatelor stabilite pentru perioada de programare va necesita, pe lângă cheltuielile din fondurile ESI, o contribuție substanțială din partea bugetelor naționale, dar și măsuri de reglementare și reforme structurale suplimentare. Aceasta indică faptul că Comisia recurge din ce în ce mai des la programarea fondurilor ESI pentru a influența guvernanța economică globală din statele membre;
  • Comisia și statele membre au reușit să conceapă programe cu o logică de intervenție mai solidă, care definesc ce anume se urmărește să se obțină prin intermediul intervențiilor (obiectivele/rezultatele specifice) și cum se preconizează că se vor atinge/obține aceste obiective/rezultate (finanțarea necesară, acțiunile ce trebuie întreprinse și realizările preconizate);
  • Curtea a constatat că modul în care sunt structurate programele operaționale a dus la o creștere semnificativă a numărului de indicatori de realizare și de rezultat în materie de performanță ce trebuie monitorizați. Regulamentele au introdus cerințe diferite pentru colectarea și raportarea datelor privind performanța și pentru monitorizarea financiară a investițiilor și nu există o definiție comună a termenilor „realizare” și „rezultat”. În plus, statele membre au opțiunea de a defini indicatori de realizare suplimentari, specifici programelor, și de a defalca indicatorii pe regiuni;
  • statele membre au creat mii de indicatori de performanță și indicatorii comuni sunt mult mai puțini față de indicatorii specifici programelor, ceea ce  va genera o sarcină administrativă suplimentară și rămâne de văzut în ce mod vor folosi statele membre aceste date.

În urma analizei efectuate, Curtea de Conturi Europeană a propus o serie de recomandări, atât pentru statele membre, cât și pentru Comisia Europeană.

Astfel, potrivit Curții, statele membre ar trebui:

  • să furnizeze Comisiei informațiile financiare necesare pentru a-i permite acesteia să monitorizeze într-o manieră eficace respectarea cerințelor privind concentrarea tematică;
  • să renunțe la utilizarea acelor indicatori specifici programelor care, în cazul modificării programelor, nu mai prezintă nicio utilitate;
  • să se asigure că sunt colectate numai datele relevante pentru stabilirea efectelor intervențiilor realizate prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

În același timp, Comisia ar trebui:

  • să se asigure că propunerile sale legislative privind politica de coeziune pentru perioadele de după 2020 sunt prezentate în timp util;
  • să se asigure că statele membre respectă obligația de a canaliza finanțarea din partea fondurilor ESI către obiectivele tematice;
  • să definească o terminologie comună pentru „realizare” și „rezultat” și să propună includerea acesteia în Regulamentul financiar;
  • să efectueze o analiză a indicatorilor comuni și a celor specifici programelor stabiliți pentru perioada 2014-2020 pentru realizări și pentru rezultate, cu scopul de a-i identifica pe cei mai relevanți și mai în măsură să determine impactul intervențiilor UE;
  • să disemineze „bunele practici” și să sprijine statele membre să își actualizeze planurile de evaluare astfel încât acestea să includă „bunele practici” identificate;
  • să folosească datele colectate prin intermediul rapoartelor anuale de implementare și rezultatele evaluărilor ad hoc și ex post pentru a realiza o analiză comparativă a performanței și, după caz, pentru a promova utilizarea unor astfel de analize și pentru a face astfel posibil un proces de învățare în materie de politici pe parcursul perioadei 2014-2020;
  • dacă este cazul, să aplice, pentru finanțarea intervențiilor din domeniul politicii de coeziune în perioada de după 2020, conceptul de buget bazat pe performanță, care asociază fiecare creștere a resurselor cu o creștere a realizărilor sau a altor rezultate.

Textul integral al raportului poate fi consultat aici:

http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR17_2/SR_PARTNERSHIP_AGREEMENT_RO.pdf