3 decembrie 2018 a fost termenul limită până la care europarlamentarii au putut amenda propunerile Comisiei Europene pentru noua Politică Agricolă Comună.

Propunerile Comisiei au fost împărțite în trei rapoarte, printre care și raportul privind modificarea Regulamentului 1308/2013, document care face referire la Organizarea Comună a Piețelor și pe care sunt raportor din umbră.

Printre punctele cheie ale raportului se regăsesc modificările propuse în sectorul viticol, de care România ar putea să beneficieze din plin dacă ar exista competență și preocupare la nivelul autorităților române.

Comisia Europeană a constatat că există o creștere continuă a cererii din partea consumatorilor pentru produse vitivinicole inovatoare, cu o tărie alcoolică dobândită mai mică decât cea minimă stabilită pentru produsele vitivinicole. Pe scurt, am putea produce vin dezalcoolizat sau cu o concentrație mică de alcool, dar întâi de toate această problemă trebuie reglementată la nivel european.

Pentru aceasta, Statele Membre trebuie să vină cu poziții și argumente solide. Din păcate, autoritățile și organizațiile de producători din România nu au manifestat interes până acum. Deocamdată poziția României este că în ceea ce privește extinderea potențială a autorizațiilor de plantare pentru vița de vie, includerea noilor varietăți și definițiile pentru vinurile fără alcool este încă necesară consultarea sectorului vitivinicol. România ar putea prelua inițiativa, mai ales pentru că va deține președinția Consiliului, într-un moment de posibil blocaj, dar se pare că nu are o viziune concretă și clară pe domeniile respective.

În contextul actual, când, în rândul tinerilor crește spectaculos consumul de alcool, când consumul de alcool mărește numărul de accidente rutiere, când Organizația Mondială a Sănătății indică clar că, de ani de zile, consumul exagerat de alcool este dăunător sănătății și când toate dietele impun un consum redus de alcool, o reglementare a produselor vitivinicole dezalcoolizate și ale produselor vitivinicole parțial dezalcoolizate nu este doar benefică, ci și indicată! Mai mult, există deja cerere de vinuri fără alcool și, datorită măririi nivelului de conștientizare, cererea va continua să crească.

Așadar, România ar trebui să preia inițiativa în privința reglementării, dar și în producția națională de vin dezalcoolizat. Știm de pe acum că țările mari producătoare de vin sunt reticente față de vinul dezalcoolizat, lucru care ne dă un avantaj!